Eu: Buna!
El: Buna! Ce te face sa crezi ca sunt un afemeiat?
Eu: E de ajuns sa iti pronunt numele. E ceva automat.
El: I-auzi... Te ascult.
Eu: Ai avut vreo relatie serioasa pana acum?
El: Depinde ce intelegi prin serios. Am fost cu multe fete, am si eu o varsta. Am tinut la ele, le-am iubit pe fiecare in parte, in felul meu, dar si in felul ei, daca intelegi. Insa mi-am dat seama ca nu e bine sa ma leg de nimeni, dragostea doare de cele mai multe ori.
Eu: Pai sa stii ca sunt si cupluri care au ceva ani impreuna, si nu ma refer la cei casatoriti, ma refer la tineri, la fete de 14 ani, la fete de 18 ani.
El: E obisnuinta, nu e iubire, chiar daca inca isi mai spun "Te iubesc" dupa 4 ani de zile. La inceputul relatiei totul e frumos, incep cei doi sa se cunoasca, sunt incantati unul de altul. Pe urma apare dorinta, fac sex si astfel relatia devine serioasa. Se prezinta unul altuia parintilor, iarasi un pas important. Timpul trece, ei continua sa faca aceleasi lucruri: merg in bar, merg in club, fac sex, merg acasa unul la altul. Totul e comun, petrec mult timp impreuna. Chiar daca se simt bine, perfect impreuna, rutina isi face aparitia.
Eu: Spui asta din experienta?
El: Desigur. Nu as putea sa fac astfel de afirmatii fara sa stiu despre ce vorbesc sau doar din auzite. Trebuie sa traiesc eu pe pielea mea ca sa dau mai departe informatia.
Eu: Cum de ai rabdare sa faci fiecare fata sa ajunga in... patul tau?
El: Hai sa fiu realist. De multe ori nici nu e nevoie sa fac o fata sa vrea sa faca sex cu mine. Multe dintre ele vin singure la mine. Dar nu sunt un robot. Nu fac asta non-stop. O fac pentru ca imi place acest sport si pentru ca imi place fata respectiva. Se intampla sa mi se puna pata pe o fata, de obicei una cuminte, care nu cedeaza dupa 3 saptamani sau dupa 3 zile (depinde de caz). Atunci incerc sa ma apropii de ea, sa o cunosc, sa stiu cu cine umbla si incerc sa o cuceresc. Abia apoi ajunge la mine in pat. Sau in masina.
Eu: Si vrei sa impartasesti un secret, si anume cum cuceresti o fata?
El: Nu am o reteta anume, depinde numai de fata cum ma comport cu ea. Pur si simplu ma bag in seama, am tupeu, am zambet frumos si nu accept un refuz. Multi din acest oras (Oltenita) au papagal, dar nu stiu sa il foloseasca cu fetele, astfel ca asa reusesc ei sa piarda multe fete... bune. Nu sunt interesat de numarul de baieti care au ajuns la fata pe care o vreau eu sau o am, ci doar sa fie discreta. Nu suport sa vorbesc cu prietenii despre fetele cu care umblu. Si unele fete ma mai intreaba ce am "facut" azi, ieri de exemplu. Spun simplu ca nu e treaba lor pentru ca intr-adevar nu e treaba lor. Este viata mea intima.
Eu: Si daca se intampla sa vorbeasca o fata despre ce a facut cu tine, cum reactionezi?
El: Initial o sun sa o intreb. Daca se poate, ii cer sa ne intalnim sa rezolvam problema si sa gasim o solutie. Nu o amenint, nu o cert, nu o lovesc, doar discut, cat se poate de matur. Eu unul as prefera ca fetele cu care ma culc sa tina pentru ele aceasta experienta, nu sa se laude sau sa vorbeasca despre asta pur si simplu. Reputatia mea are de suferit zilnic. Si nu, nu sunt un baiat rau.
Eu: Astea au fost intrebarile pentru azi, dar sa stii ca inca mai am. Si chiar as vrea sa imi raspunzi. Cu alta ocazie, desigur.
El: Cu cea mai mare placere. Un singur lucru vreau sa mai zic, si anume ca viata unui afemeiat, cum imi zici tu, nu e chiar atat de spectaculoasa pe cat pare. Prin ce trec eu sunt intamplari obisnuite. Sunt un om obisnuit.
Ma apuca uneori un chef mare de scris. De obicei dimineata, cand ma trezesc, ma gandesc ca ar fi cazul sa mai scriu si eu pe blog, dar imi trece si ma culc iarasi. Am probleme cu somnul. Dorm prea mult. Dorm si noaptea, si ziua. Nu vreau sa-mi imaginez cum va fi cand reincep scoala.

Azi e Craciunul. Si? A trecut mult timp de cand nu m-am mai bucurat de Craciun. Nu vad rostul. Sute de mesaje trimise si primite. Sute de pupaturi si imbratisari. Ce-mi place de Craciun? Faptul ca ma astept ca Ispit sa fie decorat ca atare si ca pot sa mananc cat vreau si ce vreau, adica am pofta de mancare. In restul anului zici ca fac greva foamei, dar de fapt eu mananc mult.

Mosul nu mi-a adus nimic. Pai inca nu m-am bagat la somn. Horoscopul meu zicea ca gasesc un baiat sub brad, de fapt ca gasesc persoana iubita sub brad sau imi face declaratie. Ce pacat ca anul asta nu mi-am impodobit bradul. Trist.
Urasc sa conduc pe gheata IN TIMP CE ninge! Serios. Imi place sa conduc pe zapada. Mint. Dar rau de tot. Am urcat pe podul spre Chirnogi numai in drift-uri. Curba din Chirnogi am trecut-o cu bine. Mi-am stricat stergatoarele. In timp ce ningea.

Am ramas inzapezita, adica blocata mai bine zis. Dau in spate, ca sa fac stanga, ca poate pe acolo nu e gheata. Nu am unde sa dau in spate pentru ca zapada avea deja 20-30 cm. Dau in fata. Nimic, in afara de gheata si rampa. Ma scoate tata din masina, eu fiind dezbracata, ca doar e cald in masina si astept sa o scoata el. Am zis sa fiu de treaba si sa stau afara, sa-i explic ca mai are putin si ajunge in pamant daca mai tureaza mult masina.

Cum am dat de greu, am abandonat. Pe naiba! Nu am condus in viata mea pe zapada, permisul l-am luat primavara, a venit vara si am condus prin caldura, pe asfalt, cu ce viteza voiam. Acum pauza.

Angajez sofer pe perioada iernii, sa ma duca si sa ma ia de la scoala si sa ma duca in oras si apoi inapoi acasa. Serios. Platesc oricat, numai sa nu mai conduc iarna. Nu sunt un sofer groaznic, dar simt ca am nevoie de mai multa practica pe timp de iarna inainte sa ma incumet singura la drum iarna.
Ma gandesc serios sa imi inchid blogul. Oricum nu am mai scris de mult. Sau poate sa nu-l inchid, dar sa il las de tot, sa nu mi-l mai asum ca fiind al meu. Nu stiu de ce mi-a venit ideea asta. Totodata stiu ca e ca si cum as renunta la o parte din mine renuntand. Si mie nu imi sta in fire sa renunt. Nu stiu ce sa fac. Am nevoie de pareri, pro si/sau contra. Daca as sti ca inca mai exista oameni care asteapta sa scriu pe blog, cum scriam altadata, nu l-as lasa, ba chiar m-as ocupa mai des de el. Deci?
Am avut o revelatie. Acum. Nu stiu de ce, cum si de ce... Dar faptul ca nu am iesit azi, nici in bar, nici in club, ci am ramas acasa (numai eu stiu din ce motive X( ), m-a ajutat sa imi dau seama de ceva. Mai multe ceva-uri. Eu vreau sa dau la Drept, sa devin judecator. Imi place sa hotarasc soarta oamenilor, sa am control asupra lor, sa fiu stapana, chiar daca totodata trebuie sa fiu obiectiva, sa nu ma joc.

Ce viitor judecator sta degeaba, nu invata, chiuleste si are tot timpul mintea in alta parte decat in propriul cap? Eu, desigur. Imi place sa cred ca o sa-mi revin si o sa invat atat de mult, incat o sa ajung ce imi doresc. Pe de alta parte, daca nu am noroc la Drept, mai e si jurnalismul. Deedee imi zice aproape zilnic sa dau si acolo pentru ca am talent la scris ;;) Asa o fi, nu o contrazic, dar nici nu o aprob.

Blogul mi-a adus admiratori, adica persoane care se regasesc in posturile mele si persoane carora le place cum scriu. Bun. Multumesc. Dar mi-a adus si persoane care nu prea agreeaza stilul meu de a aborda diverse, cum ar fi viata proprie. De fapt, nu blogul mi-a adus aceste persoane, ci eu, ca doar eu scriu, mintea mea debiteaza tot ce scriu. Mi-am facut prieteni noi prin intermediul blogului, dar am pierdut altele. Daca as compara aceste prietenii, as fi vrut sa nu pierd acele persoane.

Pe de alta parte, daca vreau sa intru la Drept la buget, am mai mult decat o groaza de invatat. Gramatica limbii romane si economie. Nu m-am mai interesat de restul materiilor de la scoala pentru ca media din liceu si media de la BAC nu imi trebuie la admitere. Nu e o idee prea buna, ca deja ploua cu 8 si nu imi convine. Cea mai mica nota din catalog a fost 6 si mi-a ajuns.

Scopul acestui post este acela de a imi baga in cap ca acum am responsabilitati. Trebuie sa imi iau viata, viitorul in maini si sa merg mai departe, indiferent de ce esecuri am parte. Trebuie sa invat sa si pierd, nu numai sa castig. Voi continua sa fiu aceeasi persoana luptatoare, care calca pe oricine in picioare pentru a obtine fericirea si intotdeauna ma voi baza pe "Scopul scuza mijloacele".
E felul meu de a trece peste, de a merge mai departe, de a lasa in urma. S-a terminat, s-a dus, nu mai e, nu se mai poate, nu mai trebuie. Gata! Si stii ca ma doare, dar stii ca sunt puternica. Si stii ca sunt puternica, dar stii ca cedez usor. Si stii ca cedez usor, dar stii ca imi revin repede.

Da, doare. Inca doare. Ieri nu durea, nu simteam nimic in afara de indiferenta. Azi ma doare. Maine nu va mai durea. Iti promit ca va fi altfel de maine. Ziua de azi trebuie uitata, nu e una tocmai buna pentru mine, pentru tine e. Ti-am promis ca plec. Am plecat. Si nu m-am intors. Tu te-ai intors. Si numai tu stii de ce.

Ma asteapta, dar nu ma duc. Nu mai am puterea sa ma prefac. Vreau doar sa nu ma mai doara. Stii ca imi va trece. Dar vreau sa ma lasi. Si vreau sa-mi spui adevarul. Zici ca tii la mine? Atunci fii sincer. Stii ca mi-a placut culoarea verde. Asociaz-o cu "a-mi spune verde in fata". Nu ai tupeu? Nu esti barbat. Adio!
Te-am iubit, ma! Ceva timp. Nici nu mai stiu cate luni sunt. Sau stiu, dar mi-e frica sa le stiu numarul exact. Nu e timp pierdut, ci din contra. Tu cat m-ai iubit? Cred ca mai putin.

Mi-a placut sa fiu cu tine, langa tine, pe tine, sub tine, dar mai ales in tine, in inima si mintea ta. Mi-a placut sa ma trezesc langa tine. Mi-a placut sa ne aruncam printre valurii ca nebunii. Mi-a placut sa ne plimbam cu telescaunul. Mi-a placut ca ne-am incuiat in toaleta clubului si am continuat petrecerea. Mi-a placut cand ai venit sa ma iei de la meditatii, fara sa te rog macar. Mi-a placut ca mi-ai luat un inel de ziua mea. Mi-a placut prima tigara fumata impreuna. Mi-a placut primul sarut pe care mi l-ai furat. Mi-a placut sa stiu ca iti dau fiori cand te sarut pe gat. Mi-a placut prima noapte impreuna, dar si ultima. Mi-a placut sa te vad fericit in bratele mele.

Urasc ca mama ta nu ma place. Urasc ca taica-tu se holbeaza la fundul meu. Urasc sa stiu ca prietenii tai iti baga in cap chestii urate despre mine. Urasc sa te vad fericit fara mine. Urasc sa ma critici. Urasc sa te vad barfindu-ma cu prietenele mele. Urasc sa te vad inconjurat de fete. Urasc ca a trebuit sa am eu mereu initiativa. Urasc ca m-am rugat de tine sa mergem impreuna la mare. Urasc sa plang cand ma uit la pozele cu noi. Urasc faptul ca nu pot sa rup pozele. Urasc diminetile in care nu imi mai dai sms cu "Neata, iubita mea!". Urasc noptile cand ajung devreme acasa, nu mai esti tu sa ma duci acasa la 4 dimineata. Urasc sa te stiu cu alta. Urasc sa stiu ca nu ma mai iubesti.

Un articol scris pentru Maria, cu dedicatie pentru M.
Nu stiu daca mi-a fost dor de tine, dar stiu ca tie da. Si nu numai tie. Am multe sa-ti spun. Am trecut prin atatea in ultimele zile, incat mi-ar trebui zeci de pagini ca sa scriu tot ce am simtit si ce simt.

Zi de zi aflu lucruri noi, dar tot zi de zi incep sa uit alte lucruri, maturizarea mea este in plina desfasurare, las totul in urma si merg mai departe. Imi iubesc viata, iubesc tot ce am trait pana acum si voi iubi si ce voi mai trai.

Viata mea s-a schimbat complet acum mult timp. Iubirea este frumoasa, viata este frumoasa. Fericirea sta in cele mai mici lucruri de pe lume. Am invatat sa fiu fericita din orice chestie minuscula, neimportanta.

Am spus acum ceva vreme ca imi iubesc prietenii. Asa e. Ii ador, nu stiu ce m-as face fara ei, nici nu vreau sa ma gandesc. Nu as mai avea cui sa spun ce am patit azi, ce am facut acum doua zile, ce poze noi am pe hi5 si desigur barfe noi.

Zi de zi imi fac prieteni noi, cunosc multe persoane si ajung sa am incredere. Zilele astea, pe lista mea de prieteni sau oameni in care am incredere si pe care ma pot baza am adaugat inca trei persoane. Cineva mi-a zis ca nu sunt in stare sa am prietene fete pentru ca sunt prea egoista ca sa pun prietenii pe primul loc si de aceea am numai amici baieti. Depinde. O perioada asa a fost, dar timpul a trecut, am crescut, gandesc altfel.

Narci mi-a dat ceva. Am dormit cu ea in banchet si de cand m-am intors dorm incontinuu. Cine stie ce mi-a transmis. Georgi e foarte grijulie si are intotdeauna langa ea tot ce ai nevoie: o pastila, o discheta demachianta, un ac de siguranta, o curea subtire. Maria e acolo pentru mine, ma suna la 12 noaptea sa-mi zica ca ii e dor de mine si pe la 5 dimineata sa-mi povesteasca ce cosmar a avut. Nu prea ii pasa de somnul meu, dar lasa ca are Narci grija sa ma infesteze cu boala somnului.

Banchetul. Nu am cuvinte sa spun cat de magnific a fost. De fapt am, dar mi-e lene sa scriu atat de multe. As pune si poze, dar am deja pe hi5 si nu vreau sa incarc toate site-urile unde am activitate cu aceleasi poze. Cred ca a fost cea mai frumoasa excursie din viata mea, mai mult datorita colegelor de camera, Georgi si Narci, doua zuze care mancau floricele cand vorbeam eu la telefon, in semn ca se uitau la "film".

Ca veni vorba de asta, daca as incepe sa scriu despre viata mea, ar fi un scenariu bun, pentru ca, fara sa ma laud, am facut multe la viata mea, cu toate ca nu sunt mandra de toate prostiile, dar pana la urma sunt prostiile mele si le iubesc.
Alegerile imi lasa un gust amar, nu ca as fi fost la vot sau intentionez sa votez. Cand eram minora, abia asteptam sa devin majora ca sa merg si eu la vot, alaturi de o tara intreaga, crezand ca votul meu va avea mare importanta si va schimba ceva. Primele alegeri care au avut loc dupa ce am devenit majora au fost cele pentru europarlamentare. Gigi Becali si Elena Basescu, numele care au fost cele mai cunoscute din acea campanie. Elena promitea multe, Gigi la fel, iar acum cand sunt la Bruxelles nu scot o vorba. Nu am scris niciodata pe blog despre politica si nici nu vreau sa fie acum un inceput. Am facut referire la asta doar pentru ca legat de politica am amintiri, amintiri personale.

7 iunie. O zi urata, desi era cald, era vreme frumoasa, era duminica, deci nu mergeam la scoala, terminasem cu tezele, cu mediile, aproape niciun stres. Stresul emotional si-a pus amprenta pe mine in ziua aceea atat de tare, incat am izbucnit, am explodat si a trebuit sa ma descarc. Dorinta era prea mare, dar raspunsul era mereu negativ. Atatea refuzuri mi s-au imprimat pe inima, ba chiar a inceput sa crape, in bucatele mici, care nu se mai lipesc. Durerea a fost atat de mare, incat nu am mai suportat. Am cedat. M-am descarcat. Am preferat sa cred ca e o noua sansa si am continuat sa cred asta, chiar daca uneori confundam sansa noua cu mila. Momentele se indeseau si incepeam sa cred din ce in ce mai mult ca era mila. Am cedat iarasi si am iesit din joc.

22 noiembrie. O zi frumoasa de toamna, cu soare si adieri calde, duminica, zi de weekend, musafiri, plictiseala, dezamagiri, evenimente, inima rupta in bucatele, fara posibilitate de lipire in viitorul apropiat. Aceeasi atmosfera: refuzuri, inima suspinand, durere, dezamagire. De data asta nu mai exista mila, ci uitare. A cui uitare? Eu, sentimente, promisiuni, iarasi sentimente.
Cand am nevoie de tine, nu esti acolo pentru mine. Ar fi cazul sa te dau jos de pe tron.
Se spune ca atunci cand suntem condusi de cineva sau de ceva, tindem sa facem lucrurile altfel, eventual cum nu le-am face noi de obicei. Te lasi in voia celui care te conduce si speri ca totul va fi bine, ca doar de aia i-ai cerut sprijinul. Insa nu stii de la bun inceput unde te va duce si nici daca e bine sau rau. Chiar daca am sti sigur ce e bine si ce e rau, tot nu am alege intotdeauna binele. Totusi, raul nu e intotdeauna rau. Poate fi rau pentru cineva, dar bine pentru altcineva, iar aici intervine notiunea de compromis.

Indiferent daca e cineva alaturi de noi, sa ne spuna ce e bine si ce e rau sau daca ne impinge cineva de la spate, tot noi facem acele alegeri si tot noi trebuie sa raspundem pentru ele. Cand va fi strigat vinovatul, noi insine trebuie sa raspundem. Chiar daca e mai usor sa dai vina pe altul, ar fi bine sa nu uitam ca minciuna are picioare scurte. Eu personal nu pot sa mint. Daca am ceva de zis, iti zic in fata, indiferent ca aplic teoria cu prietenii cei mai buni, cu prietenii buni, cu cunostintele sau cu persoanele abia cunoscute. Cel mai mult imi place sa spun adevarul verde in fata mamei :))

In ce consta nebunia asta? Ei bine, nu pot sa dau exemple proprii, nu vreau sa fac nimic public, doar prietenii de suflet stiu adevarul si stiu cum sunt eu si ce am facut. Dar am alte exemple, preluate cel mai mult din filme si din melodii, cum ar fi: o fata isi taie venele pentru ca a parasit-o iubitul si nici nu mai vrea sa se impace cu ea; un baiat se intrece cu alt baiat (motivele sunt diverse, de la rivalitate pana la o "simpla" intrecere), iar unul dintre ei isi pierde viata pentru ca avea viteza mult prea mare pentru a lua o curba; o fata traverseaza, asteptand ca masinile sa ii acorde prioritate, dar un sofer, grabit sau nu, o ia din plin; o fata ia cateva grame de cocaina, este fericita, starea trece, este trista, se urca la volan si intra intr-un pom (dorinta ei de viata este cea care decide daca isi va pierde viata sau nu); un baiat merge la bar cu prietenii, toti comanda cocktail cu alcool, J&B, votka, apoi pleaca acasa, crezand ca daca prietenii lui pot conduce beti pana acasa, poate si el si astfel nu se va lasa mai prejos.

Exemplele sunt multe, infinite chiar, de la minore la fatale. Depinde numai de noi cum decurge viata noastra pentru ca noi alegem cum vrem sa fim, cu cine sa iesim in oras, in bar, in club si cu cine ne urcam in masina.
Berbec
Semn de foc: scanteie
Trasatura principala: impetuozitatea.
Fraza favorita: primul!
Berbecul nu stie niciodata ce va face. De asta, atunci cand merge, merge cu capul inainte. Astfel, daca ajunge la linia de finis in acelasi timp cu altcineva, va putea spune: “Primul!”.
Atunci cand trebuie sa treaca la actiune, nu sta prea mult pe ganduri. Se arunca de la trambulina si, pe la jumatate, descopera ca in piscina nu mai e apa. Cuvantul esec nu exista insa in vocabularul sau si va incerca sa-si “dreaga” imaginea prin cinism. Va spune: “ Poate acum schimbati apa! Ca e mizerie in piscina!”.

Taur
Semn de pamant: Casa
Trasatura fundamentala: rabdare inepuizabila.
Fraza favorita: gandesc, deci insist.
Taurul, atunci cand merge, nu ridica un picior daca celelalt este asezat ferm pe pamant. Din aceasta cauza, mai mult decat sa mearga, el face istorie. Daca Berbecul sare de la trambulina inainte sa se uite, Taurul va sti numele constructorului, materialele folosite, volumul apei si temperatura. Berbecul actioneaza cu hotarare, Taurul cu obstinatie. Berbecul vrea ca toata lumea sa-l asculte, Taurul are o rabdare fara limite incercand sa-i faca pe ceilalti sa-si schimbe parerea.
In concluzie, relatia lor s-ar putea desfasura asa:
Berbecul ii spune Taurului, aflat la 10 metri distanta: - Vino aici! (asta e hotarare).
Taurul: - Nu! (asta e obstinatie).
Berbec: - Vino aici!
Taurul (fara sa se miste): - Nu!
Berbecul (facand doi pasi): - Vino aici!
Taurul (fara sa se miste): - Nu!
Berbecul (avansand doi pasi): - Vino aici!
Taurul (fara sa se miste): - Nu!
Berbecul (facand doi pasi, se trezeste fata in fata cu Taurul): - Vezi? Asa imi place! Sa vii unde-ti spun EU!

Gemeni
Semn de aer: rafala.
Trasatura caracteristica: mai multi intr-unul.
Fraza favorita:Adevarul e ca totul e minciuna.
Gemenii sunt ca o rafala cu corp uman: nu-i vezi sosind, nu-i vezi nici plecand. Toti avem un eu care ne conduce, dar gemenii au doua, uneori mai multe. Unul dintre ele este dulce si tolerant, celalalt este critic si uracios. De-asta, gemenii nu cunosc drumul de mijloc: ori iti vad defectele, ori calitatile, depinde de geamanul care te priveste.
Daca acesta este cel dulce, iti va spune: “arati mai bine ca niciodata!”
Daca dai peste cel uracios: ”Cand o sa mai slabesti si tu?”

Rac
Semn de apa: marea.
Trasatura caracteristica: nesiguranta pe plan sentimental.
Fraza favorita: Simt, deci exist.
La inceput, nu-ti acorda cine stie ce incredere. Trebuie sa ti-o castigi singur, fiind afectuos si tandru. Si sa le spui de o mie de ori ca-i iubesti caci Racii sunt adevarati vampiri sentimentali si tot timpul se plang ca nu primesc suficienta dragoste. Tu-i spui:
-Te iubesc.
Si Racul intreaba:
Cat?

Leu
Semn de foc: soarele.
Trasatura caracteristice: nevoia de a fi in centrul atentiei.
Fraza favorita: Sunt rege /regina.
Leul este steaua zodiacului, cea mai stralucitoare. Sunt usor de recunoscut: sunt aceia care, privind un reflector, exclama:
- Trebuie sa vedeti cata stralucire ii confer!
Leul are o foarte buna parere despre sine. Daca iti este prezentat unul si tu ii spui:
-Imi pare bine sa te cunosc.
El va raspunde:
-Te inteleg.
Leii nu merg pe strada, ci defileaza. Daca strada este plina de magazine, Leul priveste vitrinele. Dar nu pentru a vedea ce este expus in ele, ci pentru a se privi pe sine. Moment in care va exclama:
-M-as cumpara daca n-as fi atat de scump!

Fecioara
Semn de pamant: recolta.
Trasatura caracteristica: ingrijorarea.
Fraza favorita: Permite-mi sa te contrazic.
Fecioara este o lupa cu picioare. Ajunge in casa ta si primul lucru pe care-l face este sa treaca cu degetul pe televizor pentru a vedea daca este prafuit. Si, cum are un umor sarcastic, iti va spune:
- Televizorul asta are un mileu foarte frumos pe el!
Nu-i scapa nimic! Sa fie ingrijorata este starea naturala a Fecioarei. Se va plange mereu:
-Sunt ingrijorat, sunt ingrijorat.
Si daca-i spune cineva:
-Dar nu se intampla nimic.
Fecioara va raspunde:
-Asta ma ingrijoreaza cel mai mult

Balanta
Semn de aer: briza.
Trasatura caracteristica: indoiala.
Fraza favorita: cateodata da, cateodata nu.
Gandeste rapid. Singurul inconvenient este ca, atunci cand ii vine o idee, odata cu ea, vine si indoiala.:
-Da, da, am hotarat, anul asta ma casatoresc... si daca nu anul asta, atunci anul viitor... sau in trei ani, n-am de ce sa ma grabesc.
Cantecele lui Julio Iglesias, reprezentant faimos al zodiei, sunt un tratat asupra indoielii: “nici nu te iubesc, nici nu te uit”, “cateodata da, cateodata nu”, ‘nici pisica perfida, nici caine fidel”. Niciodata nativii acestei zodii nu sunt siguri de nimic si asta ii transforma in niste certareti aproape profesionisti, dar nu vor recunoaste niciodata acest lucru. Din aceasta cauza, trebuie sa-i prinzi in capcana. Tu spui:
- Iti place sa te contrazici!
Si Balanta va raspunde:
- Nu-i adevarat! Si te pot contrazice cat vrei tu!

Scorpion
Semn de apa: lac.
Trasatura caracteristica: pasiunea.
Fraza favorita: te doresc.
Sunt usor de recunoscuti dupa ochii misteriosi. Scorpionul nu priveste, ci fixeaza direct. Ochii scorpionilor sunt ca niste ace fine care te impung atunci cand isi atintesc privirea. Pot fi hipnotizanti si pasionali, exagerat de pasionali. Cand te iubesc, te iubesc mai mult decat toti ceilalti. Daca te urasc, proportia se pastreza. Daca tu le faci cadou o carte, ei iti vor face cadou o enciclopedie. In ceea ce priveste viata amoroasa, situatia sta la fel. Tu le dai un sarut, ei vor face dragoste cu tine de trei ori la rand. Sau, daca ti i-ai facut dusmani, pazeste-te. Tu le spargi geamul la masina, el iti dau foc la casa. Sigur vor spune dupa aceea:
- Nu am inceput eu.

Sagetator
Semn de foc: jaratec.
Trasatura caracteristica: adevarul verde-n fata.
Fraza favorita: iti spun sincer...
Vitalitatea sa e epuizanta si intampina orice cu un suras. Sunt posesorii unui spirit delicat si a unor gafe imense. Ii recunosti cu usurinta in metrou sau in autobuz: cineva te calca de vreo 10 minute si inca nu-si da seama pentru ca te priveste si zambeste:
- Salut, salut!
Si, bineinteles, cand cineva iti surade asa, ce-i mai poti spune? Ce te calca pe picior? Nici sa nu-ti treaca prin cap! Daca o vei face, Sagetatorul iti va purta pica, va ridica piciorul si iti va da o lovitura in fluierul piciorului.
Sagetatorul este sincer, dar nu este subtil. Se incapataneaza sa spuna mereu adevarul verde-n fata; mai devreme sau mai tarziu, spune mereu ceea ce gandeste. De asta, iti sugeram ca daca vreun nativ al acestei zodii se apropie de tine si-ti spune:
- Iti voi spune adevarul...
Tu sa-i raspunzi:
-Dar ce ti-am facut eu?!

Capricorn
Semn de pamant: muntele.
Trasatura caracteristica: crede ca este indispensabil.
Fraza favorita: ce te-ai face fara mine?
Capricornul este o capra si caprele se lupta cu muntele si-l domina. Daca vezi un Capricorn care se arunca de la etajul zece, urmeaza-l, caci sigur o va lua in sus. Mai mult decat in noroc, crede in efortul propriu.
Capricornul, pentru a fi fericit, trebuie sa detina controlul asupra tuturor lucrurilor. Daca acest lucru nu este posibil, se enerveaza. Cam ca un preot Capricorn care, aflat pe patul de moarte, le spune calugaritelor care-l ingrijeau:
- Vai! Ce o sa se aleaga de voi, cand eu nu voi mai fi, cine o sa aiba grija de voi, cine o sa va ghideze pasii?
Si una dintre calugarite, cel mai probabil o leoaica, i-a raspuns:
- Nu va faceti griji, Parinte, ca si Isus Hristos a murit si ne-am descurcat si fara El.

Varsator
Este o fiinta a viitorului care traieste in prezent ca si cum acesta ar fi trecutul. De-asta ne saluta ca si cum am fi prototipuri preistorice:
- Buna, Jurasicule. Cum iti duci existenta primitiva?
Le place sa surprinda cu jocuri de cuvinte si glume:
- Aseara, cand nu erai langa mine, imi lipseai. Acum imi prisosesti!
Nu te ingrijora, sunt doar incercarile lor de a parea originali.
Au cate o idee pe secunda; singurul inconvenient este ca atunci cand urmeaza sa o puna in aplicare, le vine alta, si alta, si alta. Dar, pana la urma, un Varsator se misca mai putin decat un arbitru de tenis. Ca acest nativ al zodiei care spunea:
- Mi s-au intamplat atatea lucruri de dimineata... ca nu numai ca nu am avut timp sa ma ocup de ele, dar mai sunt si epuizat...

Pesti
Semn de apa: rau.
Trasatura caracteristica: visul cu ochii deschisi.
Fraza favorita: nu stii ce-am patit?
Este semnul cel mai sensibil al zodiacului. Sunt atat de schimbatori incat par ca ar avea centrul rasului si al plansului intersanjabile. Pestii plang pentru ca le-a murit matusa si, in urmatoarea secunda, se prapadesc de ras pentru ca aceasta, biata de ea, este atat de grasa incat nu incape in sicriu.
Pestii, mai mult decat a trai, stiu a exista.
Daca cineva se apropie de un nativ al acestei zodii in timp ce acesta priveste apusul si-l intreaba:
- Ce faci?
Pestii raspund, fara sa inceteze sa priveasca cerul:
- Nimic.
Celalalt intreaba:
- Si nu te plictisesti?
Pestii vor raspunde:
- Daca nu sunt intrerupt, nu.
In ultima vreme am avut nevoie de prieteni si mi-au fost alaturi. Dar nu numai prietenii mi-au fost alaturi, ci si noile cunostinte. Este minunat cand poti suna pe cineva la orice ora sa ii spui ce ai patit si sa te ajute. Datorita lor am reusit sa trec peste ultima perioada si le multumesc, le sunt recunoscatoare si sper sa fiu si eu la inaltimea lor cand vor avea nevoie de mine.

Chiar daca Vali ma suna cand dorm ca sa ma duc sa-i reinstalez Windows, tot ma duc... Pentru ca vreau sa ii fiu alaturi mereu si vreau sa o am langa mine mereu si pentru ca o iubesc si pentru ca ma iubeste.
Chiar daca Deedee imi zice ce nu vreau sa aud, adica adevarul, o iubesc pentru ca are curajul sa-mi spuna direct ce nu pot altii si pentru ca ea imi alege pozele pe care sa le pun pe hi5.
Pe Dee nu stiu de ce o iubesc, probabil pentru ca radem asa mult cand suntem impreuna, dar si pentru ca imi e alaturi cand am nevoie sa ma asculte cineva si stie cand sa-mi dea 2 palme.
Pe Nef o iubesc pentru ca ne asemanam. Trecem prin aceleasi lucruri si ne sfatuim reciproc. Chiar daca atunci cand ii cer un sfat, in loc sa mi-l dea, ma face sa devin si mai confuza, tot o iubesc. Si chiar daca tot eu reusesc sa-mi dau seama de ce trebuie sa fac si se si foloseste si ea de ce mi-am dat seama, tot o iubesc.

Pe Alex il iubesc pentru ca e un fitziponc si pentru ca semanam, pentru ca stie cand sa ma aduca cu picioarele pe pamant si pentru ca ma tine la curent cu barfele mondene din Oltenita, adica Ispit, Angel's si bancute.
Pe vara-mea nu o iubesc asa mult, dar o iubesc, totusi. Ma ajuta la orice ora, indiferent de ceea ce ii cer si tin sa ii multumesc pentru tot ce face pentru mine.
Si pe var-miu il iubesc mult, il ador chiar, pentru ca stie cum sa ma faca sa rad si imi da sfaturi demne de luat in seama.
Si pe Diana o iubesc mult pentru ca intotdeauna sare in ajutorul meu, adica cand o sun eu, ca altfel nu se sinchiseste sa dea un semn de viata. Dar tot o ador.

Zilele astea m-am apropiat si de alte fete, pe care le consider foarte de treaba si de gasca, cum ar fi Alina, Ade, Gabi, Narci, Georgi, Cora.

Exista si persoane care m-au dezamagit profund, dar nu merita amintite.

Iar

Iar mi-am neglijat blogul. Adevarul e ca imi iubesc mult blogul si imi e dor de toate posturile pe care le-am scris si de acele idei. Sper totusi sa incerc sa scriu mai des, desi sunt unii care ar vrea sa nu mai existe blogul asta. Poate o sa-l sterg candva, poate ma voi schimba, poate voi regreta ce am scris de-a lungul lunilor. Pana atunci o sa continui sa scriu, indiferent de parerea altora.

Duminica a fost ziua mea, ma cheama si Gabriela, desi nu imi place acest nume. A fost cea mai lunga zi din viata mea. Am iesit in club cu prietenii, m-am distrat, pana la un moment dat, cand a trebuit sa aflu o veste-soc. Toata ziua mi-a fost ruinata, stricata, dar luni dimineata am avut o revelatie (wow, nu ma asteptam) si am hotarat ca nu ar trebui sa ma doboare o asemenea veste. Este de tot rasul chiar, nu merita sa-i dau atentie sau sa-mi stric ziua din cauza unui lucru atat de infantil.

Nu prea m-am mai ocupat de scoala si nici de meditatii, dar sunt optimista. Nu am mai dat importanta orelor sau gramaticii limbii romane. Nici chiar economiei. Sunt fericita pentru ca sunt inconjurata de oameni fericiti. Asta e leacul meu. Nu vreau sa mai vad fete triste in jurul meu. Nu vreau sa mai aud povesti de dragoste triste. Vreau sa rad, sa fiu vesela, sa ma distrez (in club si bar, desigur). Imi iubesc prietenii!
Timp liber... Nu mai stiu ce este. Nu am mai avut de ceva vreme. Scoala, meditatii. Iesit in oras, in bar, in discoteca. Era si timpul sa-mi revin. Am luat o pauza, fara sa vreau. Ganduri au fost multe, idei de scris pe blog au fost o multime. Ce m-a oprit? Lenea? Comoditatea? Timpul? Unele persoane? Nimeni nu m-a oprit, doar ca nu ma mai simteam in stare sa scriu ceva frumos, cum obisnuiam. Nu stiu de ce scriam frumos, nu stiu de ce eram laudata pentru posturi. Acum vreau sa fie la fel, dar timpul nu se intoarce niciodata inapoi si nici destinul nu face de doua ori acelasi lucru.

Printre randuri, am ramas fara telefon pentru ca l-am stricat si l-am dus la vodafone, la service, iar acum astept sa mi-l aduca inapoi sau sa-mi dea altul. Mi-e indiferent, oricum il cam zgariasem. Am luat 10 la test la informatica, ceea ce e wow, pentru ca am auzit ca se iau note mari destul de greu la noul meu profesor de informatica. M-am oferit sa raspund la franceza si am luat 9. Asta e, oricum nu imi mai place franceza (in special de cand nu am mai luat 10) si nici nu dau franceza la bac. Am dat si un test la matematica (nu stiu ce urasc mai mult decat matematica, poate unele persoane care mi-au facut rau sau cele care nu mi-au fost alaturi cand am avut cea mai mare nevoie).

Parca nici nu mai am cuvinte sa fac vreun repros. Simt ca nu mai are rost. Persoanele care m-au dezamagit de curand pur si simplu nu mai merita. E bine ca sunt indiferenta la tot ce e in jurul meu, lucru care m-a ajutat de multe ori, dar ce fac cand cei la care tin ma lasa balta? Cei la care tin imi sunt apropiati, imi sunt prieteni si stiu ca se vor revansa. Si chiar asa e. Si eu fac de-astea. Si eu ma revansez. De-asta suntem prieteni. Si da, imi iubesc prietenii.